Ne închidem în noi înşine, ca într-o cameră fără ferestre a unui castel medieval, refuzând comunicarea – în adevăratul înțeles al cuvântului, nu acel dezamăgitor amalgam de platitudini în urma căruia, invariabil, fiecare rămâne cu propria părere -, transformându-ne în prizonieri fericiți/nefericiți (aceasta e întrebarea?) ai propriilor idei coapte într-o spuză nevăzută. Uneori, din ce […]

melalui (Ne)Starea de Miercuri – “Oubliette” — Cristian Lisandru

Iklan